in ,

Amara singurătate

(Publicat în: 2 februarie 2020)

În zbuciumata lui viață, cu insomniile de ani și ani, Cioran era mai mult un singuratic sau se credea, în sinea lui. S-ar putea să fi avut drame mai multe decât le-a cuprins în scris. Ori, aplecându-ne asupra scrisului său, vedem că a înotat într-o dramă de stări și cuvinte.

Iată textul de un autentic dramatism: ,,Despărțit de semeni prin soarta insulară a inimii, te agăți de Dumnezeu, ca mările nebuniei să nu-și înalțe valurile mai presus de singurătatea ta.”

Cum să nu grăiesc: mare dreptate ai, singuraticule!

Calinic Argeșeanul

Sinaxar 3 februarie 2020

Sinaxar 4 februarie 2020