in ,

Bunul-simț alimentar

Să vedem împreună un început de bun simț și în domeniul alimentar. În SUA, alimentația considerată bună pentru bolnavi, ca și la români, este supa de pui, deși proverbul zice, la obraz, că găina bătrână face supa bună! Pentru cei care au ulcer se consideră că este bună pâinea albă prăjită, iar dacă ești bolnav într-un spital japonez, indiferent de boală, ai parte de orez fiert, ca să nu fie stresate intestinele.

Dr. Hiromi Shinya, din propria experiență spune că a oferit pacienților mese obișnuite, chiar dacă au avut operații la stomac, mese din alimente neprelucrate, adică trecute prin foc și alte mijloace mecanice. Aceste alimente sunt mai bune ca fierturile pentru că ești obligat să mesteci mai mult și să nu vorbești la masă.

În procesul de masticație, 30-50 de ori, orice bucățică de mâncare, îmbunătățește digestia și absorbția, pentru că: „descompunerea moleculelor din alimente are loc mai lin”1, în timp ce fierturile nu se digeră corespunzător pentru că enzimile digestive din salivă, prin masticație puțină, nu vor digera bine mâncarea îngurgitată. Doctorul Hiromi recomandă mereu pacienților să mestece fiecare îmbucătură de 70 de ori!

Această recomandare, o făcea medicul americano-japonez pentru toată lumea bolnavă și sănătoasă, iar pe cei care nu aveau probleme gastrointestinale, îi sfătuia ca să mestece cu grijă fiecare îmbucătură de 30-50 de ori. Ne convine, nu ne convine, moara trebuie să lucreze non-stop ca la cai și la animalele rumegătoare. Ați privit cum animalele rumegă? Tocmai pentru a folosi enzimele din saliva care se află în cavitatea bucală.

Spre surprinderea noastră, laptele este considerat ca fiind un aliment greu de digerat: „Laptele este o substanță lichidă și sunt destui cei care-l beau ca pe apă, atunci când le este sete; dar aceștia comit o greșeală uriașă.”2 Din ce cauză, vine imediat întrebarea: „Caseina, care constituie cam 80% din cantitatea proteinelor din lapte, se încheagă îndată ce a intrat în stomac, făcând digestia foarte dificilă. Mai mult, laptele din comerțul cu amănuntul este omogenizat.”3

Așadar, laptele devine oxidant prin agitare, iar în procesul de pasteurizare la o temperatură de peste o sută de grade Celsius, laptele devine cel mai prost aliment posibil.”4

S-a dus obiceiul de a bea laptele proaspăt muls de la animale: vaci, oi, capre, iepe, măgărițe, cerboaice, astăzi folosind toate mijloacele tehnice de procesare. Întoarcerea la obiceiurile străbune este imperios necesară, pentru a păstra în alimente energia lor prin enzimele care nu trebuie distruse prin procesare.

Se spune că dacă am da lapte la un vițel, din magazin, pasteurizat, înlocuind laptele de la vaca-mamă, acesta ar muri în 4-5 zile, drept dovadă că: „viața nu poate fi menținută cu alimente care nu conțin enzime”5, distruse prin procesare și fierbere.

Noi auzim mereu spunându-se: „Bea lapte dacă vrei să ai calciu”6.

Doctorul Robert Morse afirmă că: „Laptele de vacă este pentru vaci”7, și că: „Nu este nimic rău în a bea lapte de la naștere, de când deschidem pentru prima oară ochii și până la vârsta de doi ani. Cu singura condiție ca laptele să fie lapte matern, adică proaspăt, neprelucrat și natural. În situația ideală, viitoarea mamă ar trebui să adopte o dietă compusă din alimente crude, bogate în substanțe nutritive și cu valoare energetică ridicată, înaintea perioadei de sarcină și pe toată durata acesteia. Cu toate acestea, în civilizația modernă se manifestă ideea de a nu mai alăpta sugarii. Mulți dintre copii sunt trecuți pe lapte de vacă sau pe formule artificiale, care sunt aproape de douăzeci de ori mai concentrate decât laptele de vacă.”8

Se știe că laptele de vacă are proteine de patru ori mai multe decât laptele uman, iar concentrația de minerale, de peste șase ori mai mare, acest lapte fiind foarte greu de digerat, față de laptele matern.

S-a constatat că „adulții nu pot digera deloc laptele, astfel încât vor dezvolta probleme inflamatorii pe măsură ce vor înainta în vârstă.”9 Se poate aminti de John Wayne și de raportul de deces în care medicii au menționat că actorul a murit având o cantitate de aproape 22 kg de fecale în intestine10, iar chirurgul C. Everett Koop, lansa următoarea afirmație: „Produsele lactate nu sunt bune pentru oameni”11.

Pe lângă laptele și derivatele lui se mai adaugă și zahărul rafinat, aceste două „tipuri de alimente vor genera formarea de inflamații excesive la nivelul tuturor țesuturilor12, provocând tumori și diferite forme de cancer.

La acestea, mai apare și diabetul, colitele ulceroase, osteoporoza și distrugerea florei intestinale. Să nu uităm! O dată cu schimbarea dietei alimentare, se modifică și flora intestinală.

Se pune întrebarea firească: Dar ce să mai mâncăm, dacă și laptele și derivatele lui, precum și carnea, nu au proteine suficiente și primejduiesc sănătatea? Dr. Hiromi Shinya a recomandat fructele, legumele, peștele și mai ales cel mic, precum crevetele, algele marine, neprăjite cu uleiuri sau alte unturi, precum și evitarea fierturilor, spre exemplu: între un cartof fiert și unul copt, e de preferat cel copt; între un porumb fiert și unul copt, se preferă cel copt; între o omletă și un ou fiert, moale, sau făcut în apă, se preferă cel din urmă, iar între grâul fiert și cel pus la încolțit, se preferă cel încolțit, iar între laptele covăsit, proaspăt muls și orânduit ca pe vremuri, fără mecanizarea lui, este de preferat laptele proaspăt muls și servit natural.

Ce lapte proaspăt și bun mulgeam acum 60 de ani la Cracăul Negru. În doniță de lemn! Ce lapte acru (iaurt) se făcea în oale de lut, înalte și cu gâtul lung! Ce unt de vacă bătut în putinei! Ce urdă proaspătă! Ce unt de oaie! Ce câmpii îngrășate natural!

Și-n ce groapă de insecticide și alte chimicării am ajuns!

Când vom ajunge la îngrășămintele naturale, ca pe timpurile bătrâne?

Calinic Arhiepiscopul, Vrei să fii sănătos?, ediția a doua, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2018

1 Dr. Hiromi Shinya, Enzima Miracol, București: Lifestyle, 2013, pag. 67.

2 Idem, pag. 68.

3 Ibidem, pag. 68.

4 Ibidem, pag. 68.

5 Ibidem, pag 68.

6 Robert Morse, Să trăim sănătos fără toxine, Pitești, Paralela 45, 2009, pag. 166.

7 Idem, pag. 167.

8 Ibidem, pag. 167.

9 Ibidem, pag. 168.

10 Ibidem, pag. 168.

11 Ibidem, pag. 168.

12 Ibidem, pag. 168.

Sinaxar 12 mai 2019

Parohia Găvana IV și-a prăznuit hramul