cazare Casa Pelerinul
Home
Vă oferim
Detalii rezervare  
 
Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirile Corbii de Piatră, Nămăiești și Cetățuia lui Negru Vodă sunt cele trei așezăminte monahale rupestre ce alcătuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 km. Prima se află în comuna Corbi, pe șoseaua Câmpulung-Domnești, a doua la 10 km de Câmpulung Muscel, iar cea de a treia pe șoseaua Câmpulung-Târgoviște, în comuna Cetățeni.

Toate trei au un prim hram "Izvorul Tămăduirii", căruia fiecare dintre ele i-a mai adăugat un hram sau două.
Conform documentelor, mânăstirea "Corbii de piatră" a fost reînființată în 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab, 1512-1521. Din dorința lui, al doilea hram al acestei mânăstiri domnești este al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a cărui sărbătorire s-a perpetuat vreme de secole, chiar când mânăstirea nu mai avea nici un viețuitor. Mânăstirea are și un al treilea hram, "Adormirea Maicii Domnului".

Biserica mânăstirii a fost săpată în stâncă. Aceasta fiind însă din gresie, există pericolul surpării din cauza arborilor care au crescut deasupra ei și care favorizează infiltrările de apă. În rând cu biserica, săpat tot în stâncă, se află un spațiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber. Despre acesta există mărturii că era folosit de Neagoe Basarab pentru a face judecată publică în cauzele care erau de competența sa. Cei care asistau la judecată stăteau în semicerc pe dealul ce coboară de la mânăstire spre drumul de acces. Nu este greu de imaginat în ce fel judeca acest domn al Țării Românești, dacă ne gândim că scrierea care l-a făcut nemuritor, "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", îmbină paginile ascetic-moralizatoare cu cele de teorie politică, gândirea socială cu reflecția filosofică și meditația lirică, făcând totodată loc unor capitole de manual diplomatic, strategic și militar (cf. Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, Editura Academiei R.S. România, 1979).

Biserica este deosebit de valoroasă nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină și că datează din secolul al XIV-lea.
Chiliile mânăstirii se aflau la oarecare distanță de biserică, peste râul Doamnei, așa cum atestă un nume din toponimia locului, "La chilii".

 
Mănăstirea Cetățuia lui Negru Vodă

cu hramul "Izvorul Tămăduirii" (vinerea după Paști)

Mănăstirea Cetățuia este situată în com. Cetățeni, jud. Argeș, la 20 km SE de Câmpulung și 47 km N de Târgoviște;

Este clădită pe vârful unei stânci și atribuită de tradiție sec. XIII-XIV (V. Dragut, 1976);

Biserica în stâncă, mică și cu fragmente de pictură (sec. XIV?), a fost refăcută în 1859,1915-1916; în vecinătate, se află urme ale unei vetre de tip urban, cu două biserici databile din sec. XIII, factor activ în consolidarea voievodatului Țării Românești.

http://www.cetatuiamuscel.ro

 
Mănăstirea Nămăiești

hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"
(21 noiembrie) și "Izvorul Tămăduirii"(prima vineri după Paști)

sat Nămăiești, com. Valea Mare - Pravaț, jud. Argeș

Așezată la 5 km NE de Câmpulung, biserica este de piatră, în întregime săpată în stâncă de mâini necunoscute, datată din prima jumătate a sec. XVI (1547). Pe pereții bisericii se pot vedea picturi murale neîndemânatic realizate, cu figuri de sfinți șterse în pridvorul sudic, interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereți; podoabe; Aici se află icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, atribuită de tradiție Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798, litografiată în 1871 de Maior Papa Zogeu; O cruce veche din 1601, ridicată lângă turlă de Radu Postelnicu; Tot aici se găsesc hrisoave cu proprietăți din anii 1542 și 1572, cărți vechi; casă memorială G.Topârceanu; ateliere de covoare și macrameuri, mausoleul din Mateiaș, închinat eroilor din primul război mondial (AAB, 1941; Efrem Enăchescu, 1938).

Mânăstirea Nămăiești se află într-o zonă cu străvechi urme istorice și de un pitoresc deosebit, ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m.

Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moși-strămoși, în satul Nămăiești pomenesc și numele domnitorului Negru Vodă, același cu cel care a poruncit construirea mânăstirii din balada Meșterul Manole (Curtea de Argeș).

Potrivit acestor legende, trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca în care se află astăzi mânăstirea. Înnoptând în aceste locuri, au avut toți trei același vis: în dangăt de clopot, fiecăruia dintre ei i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană zugrăvită după chipul adevărat al Maicii Domnului. Dimineața, trezindu-se, și-au spus unul altuia visul avut, s-au înfricoșat și au hotărât să se mute pe un versant alăturat. Visul s-a repetat în noaptea următoare, iar în a treia noapte li s-a arătat chiar Maica Domnului, care i-a dus la o stâncă anume și le-a arătat intrarea în grotă, spunându-le să facă un locaș de închinare acolo unde vor găsi icoana. Hramurile alese de ei au fost al Intrării în Biserică a Sfintei Fecioare Maria (21 noiembrie) și al Izvorului Tămăduirii (în prima vineri de după Sf. Paști). Se crede că tot atunci le-a spus Maica Domnului ca numărul viețuitorilor din mânăstirea ce se va întemeia aici să fie întotdeauna 33 (anii trăiți de Mântuitorul Iisus pe pământ).

Icoana despre care se spune că a fost găsită în stâncă de cei trei ciobani se pare că este una dintre cele mai vechi din toată creștinătatea. Se crede că este una dintre cele 12 icoane pictate de Sf. Apostol și Evanghelist Luca la dorința Maicii Domnului, care le-a destinat celor 12 Apostoli ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei. Pe aceste locuri, icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei, care a propovăduit în Dobrogea și a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgânesc, închinat zeului Zamolxes. Apostolul Andrei, care crezuse că în grotă trăiește un slujitor al zeului, pe care-l va creștina, nu găsește pe nimeni în grotă și s-ar fi adresat celor cu care călătorea: Nemo est (Nu este nimeni), de unde numele Nămăiești. Apostolul a coborât în grotă și a lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe același loc în care se află acum în biserica mânăstirii.

În 1798, icoana a fost ferecată în argint de Enache Postelnicul, iar în 1913 soția unui general din armata română a pus să i se facă o ramă de argint.

În timpul primului război mondial (1916-1918, pentru România), biserica, stăreția și o parte din chilii au luat foc din cauza bombelor căzute în zonă. Sergentul Ion Mustață a fost acela care a salvat icoana Maicii Domnului, împreună cu puține cărți și odoare bisericești. A mărturisit mai târziu că s-a trudit o noapte întreagă să stingă focul, dar spre dimineață, flăcările s-au stins dintr-o dată când au ajuns lângă icoană.

În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoți care au slujit în secolele al XIX-lea și al XX-lea în biserica mânăstirii, precum și al mamei pictorului I.D. Negulici (secolul XIX), schimonahia Pelaghia Negulici.
Duhovnicul mânăstirii este Pr. Filotei Movileanu, iar stareță Maica Ana Lucia Nedelea. În urmă cu două-trei decenii, călugărițele de la Nămăiești lucrau covoare, care în cea mai mare parte erau exportate. În prezent, din generația vârstnică nu mai este decât Maica Cornelia Colțea, care trăiește aici de la vârsta de trei ani, când au luat-o la mânăstire surorile mamei sale, și care este ghidul mânăstirii.





 

Caută:     

  Meteo

Vremea la Curtea de Arges

află date despre vreme

 ...

...

  ...

....

Părerea ta contează!
Excelent
Bun
Acceptabil
Mediu
Slab

Argesul Ortodox

 
Copyright Casa Pelerinul, 2009. Mănăstirea Argeșului cazare pelerini