in ,

Ce spun laicii despre iertare?

De cele mai multe ori, atunci când cineva greşeşte – şi cine nu greşeşte, oare? – este iertat în cele din urmă. Simte şi cel ce judecă, pe dinlăuntru, că nu-i chemat să se transforme în judecătorul semenului său.

Tucidide (476 î.Hr.) scria: „Ceea ce se face fără voie merită iertare.”

Din înţelepciunea indiană culegem stropi de rouă: „Cine-i iertător poate să ierte pe acela care-l ofensează puţin sau numai o dată; dar cine poate ierta pe acela care-l ofensează necontenit?”

Cât de mult m-a bucurat maxima înţeleaptă (Stael) pe care ar trebui s-o avem scrisă peste tot pe unde călcăm în natură: „A înţelege tot, înseamnă a ierta tot.”

Mai putem uita, oare, iertarea necondiţionată pe care o primim de la Dumnezeu: „Şi ne iartă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri?”

Calinic Argeșeanul, Mersul printre stele – vol.  Cu pana printre idei, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2017.

 

Sinaxar 25 februarie 2019

Sinaxar 26 februarie 2019