in ,

Ion Pillat: Modelul

Într-o poezie românească mai degrabă melancolică şi elegiacă, atunci când nu are ecouri sumbre (Bacovia), Ion Pillat lărgeşte perspectiva în felul în care constructorii brâncoveneşti din vremea lor au lărgit în zidul bizantin ferestrele bisericilor.

Contemporan cu accentele argheziene vetero-testamentare, cu azurul pur şi savant al lui Ion Barbu, albastrul lui Pillat e autentic şi original.

Faptul că Ion Pillat ca poet, descoperă şi celebrează Balcicul, unde va înflori o şcoală de pictură românească, constituie încă o trăsătură, a personalităţii sale. Marea era pe atunci o noutate recentă în literatură şi chiar în cultura română: Eminescu ne-o revelase cel dintâi, urmat de Iorga şi de Pârvan. Cosmopolitismul lui Minulescu care include elementul marin e unul de revistă ilustrată.

S-a spus despre Pillat că ar fi poet tradiţionalist. Nouă ne apare mai degrabă în postură de clasic. El este corespondentul peste veac al lui Alecsandri, mai puţin uşurătatea afişată a acestuia, inclusiv în prozodie.

Există şi la Pillat un fel de conştiinţă a misiunii, a menirii, dar sobră şi estompată. Deşi familia sa are, mai ales pe latura moldovenească, adânci rădăcini boiereşti, scriitorul e un mare burghez. Brătienii, cărora le aparţine pe linie maternă, au fost stăpâniţi de conştiinţa misiunii, a rolului, a reformei şi a înnoirii. Modernizarea, în viziunea lor, a fost una temperată. Au sprijinit industria, îndeosebi pe cea naţională, dar au respectat şi au cruţat lumea patriarhală a satului românesc de care erau organic legaţi. Ei continuau o boierime echilibrată şi realistă al cărei duh nu s-a risipit odată cu revoluţia, de la 1848 şi cu urmările ei. Au ştiut să nu acţioneze agresiv sau excesiv asupra vechilor întocmiri sau au făcut-o numai la începutul activităţii lor politice.

Satul acesta a fost intuit de Pillat nu în dimensiuni etnografice şi nici printr-o arhaizare silită, ci metafizic şi spiritual. Lumina din Pe Argeş în sus, este, la orice punct din zi, una a odihnei şi a echilibrului:

Am aşteptat amurgul ca zările să fie

Altare largi suflate în aur preacurat,

Iar sălciile, care pe drum au tremurat,

Înspre Goleşti să-nşire albastra lor stafie.

(Parcul Goleştilor)

Prin poezia lui Pillat îndeosebi prin cel mai frumos volum al său, Argeşul devine o paradigmă, întocmai ca Lancrămul lui Blaga sau ca Moldova lui Sadoveanu.

Iar dacă acest ţinut, votiv şi voievodal, devine un reper graţie liricii lui Pillat, scriitorul poate fi socotit el însuşi un model prin echilibrul între tradiţie şi modernitate pe care îl reprezintă în cultura română. El inaugurează, de altfel, o tipologie. Acest poet şi intelectual care celebrează valorile arhetipale româneşti, considerat „tradiţionalist” de unii dintre critici era cât se poate de european. Cele mai sonore nume din cultura contemporană care au vizitat România – Paul Morand sau Hermann Keyserling – au trecut şi prin locuinţa lui. A fost prieten şi coleg la Liga Naţiunilor, cu Saint – John Perse, unul din înnoitorii poeziei contemporane, răsplătit mai târziu cu premiul Nobel. Ceaiurile literare din casa lui de pa strada Polonă din Bucureşti, aşa cum le descrise Ştefan Baciu în evocările sale, era un etalon de elevaţie artistică şi intelectuală. Ion Pillat a contribuit la ridicarea prestigiului cultural al Bucureştiului interbelic într-o măsură pe care încă ne rămâne s-o descoperim şi să învăţăm din ea. Pentru că biografia (nu numai opera) lui Ion Pillat răstoarnă prejudecata recentă că apartenenţa la Ortodoxie, tradiţia naţională şi o nevoie realistă de echilibru şi siguranţă ne-ar face incompatibili cu … Europa. Opera lui Pillat este cum nu se poate mai naţională fără ca autorul ei să fi căutat căznit şi deliberat lucrul acesta, iar conduita lui – superior europeană.

Poezia lui Pillat rezistă din plin probei timpului, iar tipul de scriitor pe care l-a întrupat (sobrietate, respect de sine şi igienă socială) constituie un model cât se poate de actual.

Calinic Argeșeanul, Între umbre și lumini, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2017.

 

Sinaxar 11 august 2018

Îndemn la pace, dialog și coresponsabilitate socială