Om de treabă

Cel mai anevoios lucru din lume este să te faci om de treabă. Înaintaşii noştri ar zice mai cu adâncime: om de bună treabă. Oriunde am fi, în orice lucrare ne-am ostoi şi din orice neam am fi, se vor observa roadele, adică, rodirea noastră, va fi bucuria celor din jurul nostru.
Cine nu doreşte, oare, ca să fie bucuria celor din jur? Cine nu s–ar bucura de lauda vieţii?
Iată cum definea Vasile Pârvan această stare: „De două feluri e lauda vieţii, după cum se priveşte omul pe sine în mijlocul lumii: ca părtaş al vieţii publice, ori ca individ singuratic. În primul caz avem imnul gloriei, iar în al doilea avem imnul fericirii”.
Singura adevărata valoare omenească, de om de treabă, este puterea de a trăi noi înşine în sufletul altuia, cu toată cuviinţa!
Mersul printre stele – Calinic Arhiepiscopul, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2013.

Sinaxar 6 februarie

Apariție cărturărească a Sectorului Social Filantropic si de Misiune