in

Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Pafnutie -Pârvu Zugravul: 6 august 2017

În ziua de 6 august 2017, de Praznicul Schimbării la Față a Domnului Nostru Iisus Hristos, va avea loc la Sfânta Mănăstire Robaia din cuprinsul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, proclamarea solemnă a Canonizării Sfântului Pafnutie – Pârvu Zugravul (1657-1735).

Acest nou sfânt cuvios al Bisericii Ortodoxe Române, a viețuit întru dragostea de Dumnezeu, fiind iubitor de liniște și multă rugăciune, ostenindu-se pentru frumusețea Casei Domnului și prețuind lucrarea frumoasă a mâinilor. El a primit de la Dumnezeu darul rugăciunii neîncetate și al zugrăvirii icoanelor, prețuit fiind, în evlavia ierarhilor, preoţilor, călugărilor şi credincioșilor, ca pildă de rugăciune neîncetată, de smerenie, de înfrânare, de milostivire și mai ales de iscusită lucrare a iconografiei, potrivit Tradiției ortodoxe. Cuviosul Pafnutie – Pârvu Zugravul a dat dovadă de statornicie în dreapta credință și în viața monahală, fiind înțelept povățuitor al tinerilor iconari și zugravi de la sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul veacului al XVIII-lea.
Cuviosul Pafnutie s-a născut la Câmpulung-Muscel la 12 octombrie 1657 ca fiu al preotului Ioan Pârvescu (1623-1702). La botez a primit numele naşului său, marele vistiernic Pârvu Vlădescu, un creştin evlavios şi ctitor de biserici, care a fost ucis de turci la Gura Teleajănului.
În fragedă copilărie Pârvu Pârvescu şi-a pierdut mama, la naşterea celui de-al șaselea copil, precum şi pe naşul său de botez, câştigând însă doi rugători în lumea de dincolo pentru sufletul său. Dar necazurile care s-au abătut asupra familiei sale nu s-au oprit aici. Boala a secerat pe cinci dintre fraţii săi, Pârvu fiind singurul rămas în viaţă.
În urma acestui „lanţ” de tragedii familiale, preotul Ioan Pârvescu s-a călugărit la Mănăstirea Negu-Vodă din Câmpulung-Muscel, luând cu sine şi pe fiul său Pârvu, în vârstă de doar unsprezece ani. La şcoala acestei mănăstiri s-a deprins cu cititul, scrisul şi cu cele dintâi taine ale „zugrăviei”, adică ale picturii, alături de monahul Evghenie, care l-a luat cu sine pe schele şi i-a pus în mâini scoica pentru amestecat culorile, căci l-a găsit înzestrat pentru iconografie.
Atmosfera duhovnicească din mănăstire şi evlavia din casa părintească au rămas adânc încrustate în sufletul său de copil şi-l vor lumina pe parcursul întregii sale vieţi pământeşti. El s-a desăvârşit în arta picturii alături de un zugrav rus în Bucovina şi, revenind în Ţara Românească, a pictat mai multe biserici, precum şi icoane pe lemn.
Pârvu Pârvescu a primit supranumele de Mutu nu pentru că ar fi fost mut, ci deoarece picta fără să mănânce şi fără să vorbească, adică în post şi rugăciune. Dacă vorbea ceva sau gusta hrană, întrerupea lucrul în ziua respectivă. În felul acesta făcea mai lucrător darul primit de la Dumnezeu, dobândind har pentru nevoinţa sa şi iscusinţă în lucrarea iconografică.
După ce s-a stabilit la Bucureşti, Pârvu Mutu a ajuns dascăl la propria sa şcoală de „zugrăvie”, în care a format mai mulţi ucenici. Căsătorindu-se cu credincioasa Tudora, a avut doi copii, Pârvu şi Gheorghe, dar la scurt timp după naşterea copiilor, soţia sa a murit.
După ce a făcut un pelerinaj la Ierusalim, în anul 1718 a intrat în monahism la Mănăstirea Mărgineni, Jud. Dâmboviţa, împreună cu fiul său cel mai mic. Pârvu a primit numele de Pafnutie, iar fiul său, Gheorghe, pe cel de Gherasim. La Mărgineni, monahul Pafnutie, care cunoştea mai multe limbi străine, s-a îndeletnicit şi cu traducerea în româneşte a unor texte pe care le-a găsit în biblioteca înfiinţată acolo de Cantacuzini.
În anul 1731 fiul său, monahul Gherasim, a trecut la cele veşnice. Fiind marcat sufleteşte de plecarea prea timpurie în lumea de dincolo a celor dragi sufletului său şi luând binecuvântarea stareţului Cosma, monahul Pafnutie s-a îndreptat spre schitul Robaia din Muşăteşti, Jud. Argeş, unde a primit marea schimă călugărească. Aici s-a nevoit încă patru ani în rugăciune, tăcere, răbdare şi smerenie şi a trecut la Domnul în anul 1735.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 4 – 5 iulie 2017, a aprobat trecerea în rândul sfinților cuvioși ai Neamului Românesc, a Cuviosului Pafnutie Pârvu – Zugravul de la Mănăstirea Robaia.
Cu acest prilej, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, în calitate de organizator al acestui eveniment istoric, se bucură de sprijinul Consiliului Județean Argeș, al Instituției Prefectului și al instituțiilor Statului Român, responsabile cu asigurarea ordinii și disciplinei, necesară bunei desfășurări a activităților bisericești, după cum urmează:
Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, va asigura fluența traficului rutier;
Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș, va asigura ordinea și liniștea publică;
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Argeș, va asigura prevenirea și stingerea incendiilor;
Serviciul Județean de Ambulanță Argeș, va asigura intervenția medicală;
Deasemenea, vor fi amplasate corturi pentru asigurarea asistenței medicale și pentru hidratare.
Vor fi asigurate mijloace de transport în comun (microbuze), de la zona de parcare a autoturismelor și până în curtea Mănăstirii Robaia.
Pe această cale, rugăm pe toți credincioșii participanți la această sărbătoare, să ajute la buna desfășurare a evenimentului, prin respectarea tuturor indicațiilor și recomandărilor venite din partea autorităților responsabile în domeniu.
Înălțăm rugăciuni către Preasfânta Treime și către noul Sfânt Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul, pentru ca să Vă întărească întru sănătate deplină și să Vă îndrepte pașii spre locul de odihnă al Cuviosului Pafnutie de la Mănăstirea Robaia din Județul Argeș.
Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului
 

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos, schimbarea la față a României!

Sinaxar 7 august 2017